marcos
845 poze   266603 vizite
Albume
Caini rasa CIOBANESC MIORITIC
Caini rasa MALINOIS
cainii familiei
Capre la pascut linga gospodaria noastra
CAPRE- totul e de vanzare
   1-LAPTE DE CAPRA
   2 CAPRE ANGLONUBIENE
      1-Cora n 15 feb 2013-vanduta la Ploiesti
      2-Matumba n 10 ian 2011-vanduta la SV
      3 Tiganca n 1 mai 2015
      4-Sura n febr 11-2016
      5-Caprioara n 8 martie 2016
      6-Tereza n 22 mai 2016
      9- TAP Cezar-vandut SV
         7-Serena
      Vanzari 2015-anglonubiene
   4-CAPRE F1 SANNEN X ANGLONUBI matca 2014-2016 AN matca
      1-Dalmatiana n 1 ian 2014-matca
      2-Galbena-n 15 august 2012
      3-Alpina
      4 Berlina n 11 febr 2015
      5 Florentina n 15 mart 2015-vanduta Costinesti
      6-Bella n 1 sept 2014-matca
      7-Regina n in 11 iun 2013-vanduta la Vaslui
      Vanzari 2015-mets angb x sannen
   5-CAPRE SANNEN matca
      1-Bunicuta n 5 iunie 2010
      3 Printesa n 24 apr 2015
   PASUNE
      Lucerna 2015
   VANZARI CAPRE TAPI IEZI si PORCI 2015
   VANZARI IEZI-tapisori 2013
Cazare la mare
CONSTRUCTII NOI 2012 2013
   Adapost maternitate crestere iedute
   Gardul construit in febr 2013
CONTACT MARIAN CIRNU
DE VANZARE-LACUL LUMINITA
   LACUL NOSTRU-2014-LUCRARI
Extindere cotete gaini
FAMILIA CIRNU M si M
Fanar-ocbr 2013
fructe de padure
Gaini outoare
Gradina de zarzavat-2015
HRANA pasari si animale
INDAGRA 2012
INDAGRA 2013
Investitii 2010 adaposturi pasari
Investitii 2012 magazie furaje
INVESTITII 2012-lacul LUMINITA
LAPTE CAPRA-BENEFICII
   CASCAVAL DE CAPRA
Livada noastra
   Cultura de Mur-2 mai 2015
   Cultura de zmeur-mai 2015
   Primavara 2015-taieri pomi
   Vita de vie-2015
Lucrari de amenajare a fermei
OASPETI LA FERMA
Parcul nostru
Pasarile pt oua si carne
PASTRARE LAPTE DE CAPRA
   Laptele de capra
   Vand cas si brinza de capra
      Prepararea saramurii pt brinza de capra
PENTRU TOTI CONTESTATARII MEI
Pestii prinsi in lacul Luminita in 2011
PORCI
   Porci rasa VIETNAMEZI
      Porci vietnamezi- linie noua
      Vand purcei vietnamezi
   Porci rasa PIC
   Porci- vieri de vanzaree
   PURCEI SUGARI 2014
      INTARCAREA PURCEILOR
   SCROAFE DE REPRODUCTIE
      SCROAFE reproductie rasa PIC- Duroc -Pietrain
         2-PIC-Corina-se vinde
         4-PIETRAIN-Dooly-se vinde
TRATAMENTE CAPRE
   TRATAMENTE IEZI SI MIEI
      Boli ale caprelor si oilor
         MEDICAMENTATIE SI VACCINURI OBLIGATORII

membru din 28 februarie 2010

INTARCAREA PURCEILOR

Prin alimentatia aplicata se urmareste sporirea productiei de lapte, în vederea întarcarii unui numar mare de purcei pe scroafa, o buna dezvoltare a acestora, precum si mentinerea scroafei într-o stare cât mai buna de întretinere.
La stabilirea necesarului de energie si substante nutritive trebuie sa se tina seama atât de productia de lapte a scroafelor, cât si de faptul ca în perioada de lactatie predomina procesele de dezasimilatie si deci scroafele vor pierde din greutatea corporala.
Prin alimentatie se urmareste reducerea acestor pierderi, astfel ca la întarcarea acestora scroafele sa se gaseasca într-o stare buna de întretinere, aceasta influentând în mod favorabil aparitia caldurilor dupa întarcare, rata ovulatiei si fecunditatea. Pierderile normale, din greutatea corporala a scroafelor sunt de 13-15 % din greutatea dupa fatare, în cazul unei lactatii de 8 saptamâni. În cazul unor conditii precare de furajare pierderile pot ajunge si pâna la 40 % din greutate cu efect devastator asupra performantelor productive. Scroafele bune de lapte pot produce într-o lactatie de 8 saptamâni 350-400 kg lapte.
Daca tinem cont si de concentratia în principii nutritivi ai laptelui de scroafa rezulta ca pe cele 8 saptamâni de lactatie prin ugerul scroafei se pierd 68-77 kg substanta uscata din care 23-26 kg proteina; 24-27 kg grasime; 17,5-20 kg lactoza; 3,5-4 kg saruri minerale.
Ţinând seama de productia ridicata de lapte a scroafelor si de faptul ca se urmareste reducerea pierderilor din greutatea corporala, se desprinde concluzia ca hrana administrata scroafelor în perioada de lactatie trebuie sa fie la un nivel corespunzator din punct de vedere cantitativ si calitativ.
Continutul hranei în proteina are o importanta deosebita, deoarece pe seama ei se sintetizeaza proteinele din lapte. La stabilirea necesarului de proteina se tine seama de productia de lapte, continutul acestuia în proteine si de coeficientul de utilizare a acestuia din hrana care oscileaza între 45-52%.
Insuficienta proteinelor din hrana are efect negativ asupra productiei de lapte, implicit asupra performantelor de crestere a purceilor sugari precum si a pierderilor din greutatea corporala a scroafelor. Dupa majoritatea autorilor, nivelul proteic al nutretului combinat utilizat în hrana scroafelor lactante trebuie sa fie cuprins între 15-16% proteina bruta, în conditiile în care valoarea biologica a proteinei este corespunzatoare, adica asigura toti aminoacizii esentiali. În privinta aminoacizilor esentiali se considera un nivel de 0,55-0,6% lizina si 0,3-0,36% metionina + cistina ca fiind suficient.
Continutul în substante minerale a hranei administrata scroafelor lactante trebuie sa satisfaca necesarul pentru productia de lapte. Laptele scroafelor are un continut de cca. 0,25% calciu si cca. 0,16% fosfor. Ţinând seama de continutul ridicat în aceste minerale, de coeficientii de utilizare în productia de lapte si necesarul pentru întretinerea functiilor vitale, se recomanda un nivel de 0,7-0,8% calciu si 0,6% fosfor în structura furajului combinat.
Carenta în calciu si fosfor se manifesta prin demineralizarea tesutului osos, pot sa apara fracturi si se reduce productia de lapte. Continutul hranei în vitamine, în special în vitaminele A, D, E au importanta deosebita, deoarece prin lapte se elimina cantitati însemnate, iar în primele zile de viata, fiind unica sursa de vitamine pentru purcei. În privinta vitaminelor din complexul B, carentele sunt destul de rare, deoarece furajele care se administreaza în mod obisnuit în hrana scroafelor au un continut adecvat în aceste vitamine.
Pe parcursul perioadei de lactatiei, nivelul alimentatiei trebuie sa fie diferit, pentru ca si nivelul productiei de lapte a scroafei este diferit: creste pâna în saptamâna a III-a, se mentine relativ constant pâna în saptamâna a IV-a, dupa care începe sa scada.
Având în vedere ca nivelul alimentatiei este determinat de productia de lapte, care la rândul ei este influentata în mare masura de numarul de purcei alaptati, se recomanda urmatoarele cantitati de furaj combinat: • 1 kg furaj combinat pentru fiecare 100 kg greutate vie a scroafei, necesare pentru întretinerea functiilor vitale; • 0,4-0,5 kg furaj combinat pentru fiecare purcel alaptat. În structura furajului combinat cerealele (orz, porumb, grâu) reprezinta cca. 80%; furajele proteice de origine vegetala (srot de soia, srot de floarea soarelui, mazare furajera) în jur de 16-17%. Furajele proteice de origine animala (faina de peste, carne, lapte praf) se pot utiliza în hrana scroafelor, dar datorita costurilor ridicate, se recomanda utilizarea acestora la alte categorii de porcine. Pentru completarea necesarului de minerale si vitamine în structura nutretului combinat se mai introduc 1,5-2% carbonat de calciu; 0,5-1% fosfati de calciu sau sodiu; 0,5% sare de bucatarie si 0,5-1% zoofort. Cantitatea de furaj combinat care se administreaza scroafelor în plina perioada de lactatie poate ajunge pâna la 6-7 kg, în functie de numarul de purcei alaptati, vârsta si greutatea corporala a scroafei. Cantitatea de furaj administrata nu este maxima de la începutul lactatiei, ci creste progresiv de la fatare si pâna la 7-10 zile, dupa care se mentine la un nivel ridicat pâna cu 3-4 zile înainte de data întarcarii când cantitatea se reduce treptat, astfel ca în ziua întarcarii scroafele nu se furajeaza.
În primele12 ore dupa fatare se recomanda ca scroafele sa nu fie hranite. Apoi, în prima zi dupa fatare, se recomanda o cantitate de circa 1 kg furaj laxativ (30% tarâte de grâu sau 5-10 % pulpa de sfecla dezhidratata) sub forma de barbotaj (1 kg furaj/3 litri apa), daca tehnologia de hranire permite acest lucru. În urmatoarele 6-9 zile cantitatea de hrana administrata creste treptat, astfel încât sa se ajunga la un consum de 5-7 kg pe zi. Furajarea restrictiva a scroafelor în prima parte a lactatiei are ca scop reducerea cantitatii de lapte. O productie prea mare de lapte în primele zile de lactatie nu poate fi consumata în totalitate de purcei, putând produce mamita la scroafe si aparitia tulburarilor digestive la purceii sugari, cu 3-4 zile înainte de întarcare se reduce treptat cantitatea de furaj cu scopul reducerii productiei de lapte, cu efect favorabil asupra întarcarii scroafei si a purceilor.

Amestecul de nutreturi combinate se administreaza sub forma uscata (uruieli, granule) sau umeda, în 2-3 tainuri pe zi.
Pe lânga furajele concentrate sau prin substituirea partiala a acestora, în hrana scroafelor lactante, se mai pot administra furaje verzi (lucerna, trifoi) sau suculente (morcov, sfecla, cartof, dovleci) în cantitati de 4-5 kg pe zi. Furajele suculente se vor introduce treptat în hrana, pentru a nu perturba productia de lapte, atât din punct de vedere cantitativ cât si calitativ.
În prima si ultima parte a lactatiei nu se vor utiliza furajele suculente deoarece duc la stimularea productiei de lapte.
O atentie deosebita trebuie acordata adaparii scroafelor. Consumul de apa al scroafelor în perioada de lactatie este mult mai ridicat decât în celelalte stari fiziologice, fiind de 25-30 litri/zi, iar consumul tehnologic (incluzând si apa pentru curatenia si evacuarea dejectiilor) poate ajunge la 140 litri/zi. Apa se asigura prin adapatori automate sau prin administrarea în jgheaburi, în care caz scroafele se adapa de 4-5 ori pe zi.



Albumul selectat nu contine nici o poza.








Comentarii album • 0
Nume:



Acest album nu are incă nici un comentariu.
Către: marcos

Mesaj:
Mesajul a fost trimis.
Trimite mesaj Înapoi Nu poți trimite un mesaj fără conținut! Nu este permisă folosirea de cod HTML in mesaje. Mesajul nu a fost trimis din motive de securitate. Va rugam sa ne contactati prin email pe adresa office@sunphoto.ro Mesajul nu a fost trimis din motive de posibil spam. Ati trimis prea multe mesaje in ultimul timp. A apărut o eroare în timpul trimiterii mesajului. Vă rog încercați din nou.