TRATAMENTE CAPRE

Vaccinuri-rubrica realizata cu ajutorul d-nei dr IRINA TOPOLEANU-Caprirom -febr 2013
În această perioadă, efectivele de caprine sunt expuse riscului mai multor boli infecţioase. Am stat de vorbă pe această temă cu doamna doctor Irina Topoleanu, medic veterinar în cadrul Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Capre din România.
Principalele boli infecţioase cu etiologie bacteriană la care sunt expuse caprinele în această perioadă a anului sunt: chlamidioza sau avortul chlamidian, salmoneloza sau avortul salmonelic, agalaxia contagioasă sau răsfugul alb, mamita gangrenoasă sau răsfugul negru, anaerobiozele (dizenteria anaerobă a iezilor, enterotoxiemia anaerobă a caprelor) produse de bacterii din genul Clostridium spp., pleuropneumonia contagioasă a caprelor, pasteureloza, actinobaciloza, avortul campylobacterian. Acestea pot fi prevenite printr-o serie de măsuri, în funcţie de rezistenţa pe care o manifestă boala:
prin măsuri generale de profilaxie;
prin măsuri de profilaxiespecifică (vaccinare);
prin măsuri de combatere (terapeutice),atunci când măsurile generale de profilaxie şi cele de profilaxie specifică nu dau rezultatele scontate şi, prin urmare, boala apare în efectiv.

Clamidioza este o boală infecţioasă produsă de Chlamydia psittaci, care determină cele mai multe avorturi la capre după a 90-a zi de gestaţie, iar semnele clinice ale bolii sunt: pneumonia, cheratoconjunctivita, poliartritele şi febra. Chlamydia se localizează în tractul intestinal, iar în timpul gestaţiei va afecta cotiledoanele placentei. Purtătorii bolii sunt porumbeii şi vrăbiile, însă un mare rol în transmiterea la animale îl au insectele, mai ales căpuşele. În focarele de avort chlamidian se instituie carantina, iar caprele care au avortat se izolează şi se tratează cu antibiotic cu spectru larg de acţiune (tetraciclinele). Femelele gestante din efectivul contaminat sunt supuse unui tratament individual de necesitate cu antibiotice.

Salmoneloza este o boală infecţioasă sporadico-enzootică, produsă de germeni din genul Salmonella. Apariţia bolii este influenţată de condiţiile de alimentaţie şi zooigienă neconforme (frig, umezeală etc.). Afectează animalele adulte, dar şi iezii. Caprele gestante se pot infecta cu Salmonella abortus, care induce o boală abortigenă gravă, avortul producându-se în luna a 4-a sau a 5-a de gestaţie. Avortul este precedat de unele semne generale ca febră, nelinişte, inapetenţă, scurgeri vaginale şi este urmat uneori de retenţii placentare şi metrite. Uneori, gestaţia poate fi dusă la termen, dar iezii sunt neviabili şi mor în primele 15 zile de viaţă. Infecţia iezilor cu Salmonella enteritis se traduce simptomatologic prin tulburări digestive (diaree), sindrom febril, uneori bronhopneumonie. Caprele care au avortat se izolează şi se tratează cu antibiotice cu spectru larg, iar la restul femelelor se pot administra, profilactic, antibiotice în furaje sau vor fi tratate injectabil cu antibiotice cu acţiune prelungită. Iezii se izolează şi se tratatează cu sulfamide sau antibiotice din grupa celor cu spectru larg. Profilaxia bolii se realizează prin măsuri generale, accentul punându-se pe asigurarea condiţiilor corespunzătoare de zooigienă şi a raţiilor alimentare echilibrate. Imunoprofilaxia se poate face cu un vaccin preparat dintr-o tulpină inactivată de S. abortus ovis (Salmovin) în a 2-a şi a 3-a lună de gestaţie.

Agalaxia contagioasă (răsfugul alb) produsă de Mycoplasma agalactiae este o boală infecţioasă extrem de contagioasă, specifică oilor şi caprelor. Se caracterizează prin mamite, scăderea sau oprirea secreţiei de lapte, artrite şi cheratoconjunctivite. Aspectul laptelui este vâscos, culoarea - verzuie sau gălbuie, se coagulează la fierbere. Tratamentul este în general ineficient şi din această cauză singura măsură de prevenire este vaccinarea caprelor gestante în a doua perioadă de gestaţie (lunile 3-4) cu produsele Agalaxin sau Agavac.

Mamita gangrenoasă (răsfugul negru), produsă de Staphiloccocus aureus, este o boală infecţioasă gravă, deseori mortală, care afectează caprele în lactaţie, caracterizată prin tulburări generale, modificări calitative şi cantitative ale laptelui, consecutiv gangrenei glandei mamare. Pronosticul este grav, întrucât 50% din cazuri sfârşesc prin moarte, iar cele care se vindecă devin neeconomice. Prevenirea prin vaccinare (produsul Mamivac) scade semnificativ şansele de apariţie a bolii şi, de asemenea, este foarte importantă igiena mulsului.

Anaerobiozele sunt un grup de 8 boli infecţioase produse de bacterii din genul Clostridium spp. (enterotoxiemia adultelor, nefropulpita enterotoxiemică, dizenteria bacilară la tineret, enterita hemoragică la miei şi iezi, hepatita necrotică, edem malign, gangrena gazoasă şi tetanosul), cu evoluţie extrem de rapidă şi gravă, provocând pierderi însemnate. Aceste bacterii pot afecta sistemul nervos, digestiv şi renal, adesea cu sfârşit letal. Tratamentul trebuie aplicat precoce, însă de cele mai multe ori este ineficient. Vaccinarea turmelor de capre oferă rezultate optime. Vaccinarea caprelor gestante în lunile 1-3 asigură imunizarea pasivă a iezilor împotriva dizenteriei anaerobe determinate de Clostridium perfringens. Există diferite preparate destinate imunizării contra diferitelor tipuri de bacterii din genul Clostridium, în funcţie de firma producătoare: Rompervac ABCD (Farmavet), Heptavac (Intervet), Coglavac (CEVA).

Pleuropneumonia contagioasă a caprelor este o boală contagioasă caracterizată prin sindrom de febră, afecţiuni pulmonare (tuse, jetaj), datorate unor leziuni specifice pulmonare cu aspect fibrinos, determinate de Mycoplasma mycoides subsp. mycoides. Are adesea o evoluţie cronică la tineretul caprin, ceea ce duce la slăbire progresivă, până la cahexie. Tratamentul este în general ineficient, dar se pot încerca derivaţi de streptomicină. Prevenirea bolii se realizează prin măsurile nespecifice asociate alimentaţiei şi condiţiilor de întreţinere a caprelor.

Pasteureloza este o boală manifestată prin bronhopneumonie ca simptom principal, produsă de Pasteurella multocida, şi care afectează toate categoriile de caprine. La iezi apar mai ales formele acute, respiraţie dispneică, jetaj, tuse, rigiditate, în timp ce la adulţi, pe lângă semenele respiratorii, apar artrite, mamite, avorturi, edeme, abcese. Măsurile generale de prevenţie vizează respectarea regulilor de igienă, alimentaţie raţională, evitarea supraaglomerărilor. În cazul apariţiei îmbolnăvirilor, se izolează animalele bolnave şi se instituie tratament cu antibiotice de tipul penicilinelor.

Actinobaciloza are ca agent etiologic un germen infecţios numit Actinobacillus ligniersii, care determină apariţia unor abcese în ţesutul conjunctiv subcutanat, mai ales în zona capului şi a gâtului. De asemenea, poate apărea o mastită actinobacilară, cu prezenţa de abcese moi, fluctuante, ce conţin puroi alb-gălbui. Această boală poate fi confundată cu limfadenita cazeoasă (Corynebacterium pseudotuberculosis), care afectează şi sistemul limfonodal, iar nodulii au conţinut cazeos şi nu fluid-purulent. Tratamentul în ambele cazuri constă în aplicaţii locale de soluţii iodate şi tratament general cu antibiotice (peniciline). Profilactic, se recomadă evitarea factorilor ce pot cauza leziuni la nivel bucal şi cutanat.

Campylobacteriozele sunt
provocate de Campylobacter fetus sau C. jejuni, întâlnit mai mult la oi decât la capre. Ca semne, la peste 30 la sută din iezii avortaţi se pot observa necroze ale ficatului. Placenta este adesea edemaţiată şi se produce necroza cotiledoanelor. În unele cazuri poate să apară şi diareea. Tratamentul constă în administrarea medicamentelor din grupa antibioticelor cu spectru larg, din grupa tetraciclinelor.


De preferat - Între 20 nov şi 15 dec se vaccinează împotriva a 8 anaerobioze (inclusiv Tetanosul) cu rapel după 4-6 săptămâni (la animalele nevaccinate anterior) apoi anual.

Recomandat - Între 15 dec şi 15 ian, vaccinarea împotriva agalaxiei contagioase ovine (răsfugul alb) cu AGALAXIN Romvac ( urmat de rapel după 15 zile la animalele nevaccinate anterior), 1ml/animal subcutanat indiferet de talia animalului.
Între 01 ian şi 15 ian se face vaccinarea împotriva mamitei gangrenoase (răsfugul negru) cu AGALAXIN FORTE (vaccin contra ambelor forme de răsfug: agalaxia contagioasă si mamita gangrenoasă - va fi lansat în viitorul apropiat)

Vaccinarea contra antraxului se face de obicei primăvara (aprilie) cu CARBOROMVAC-I (caprine peste 2 luni 0,1ml, ovine peste 2 luni 0,2ml, subcutanat). Se poatre încerca mutarea în toamnă a vaccinării, pentru a limita scăderea lactaţiei postvaccinal.
Opţional se mai poate face şi vaccinarea împotriva avortului salmonelic, mai ales în efectivele unde a evoluat boala.

Deparazitări

La intrarea în stabulaţie, toamna, în timpul gestaţiei se face deparazitarea internă cu derivaţi de benzimidazoli: ROMBENDAZOL 10% (1ml/10 kg greutate vie repeta după 24 de ore) sau ROMFENBENDAZOL (2,5ml/50 kg greutate vie) sau injectabil cu LEVAMISOL, 1ml/10 kg, subcutanat.
La ieşirea din stabulaţie, după fătare, se administrează ROMAVERMECTIN PLUS – 1ml/50 kg greutate vie, subcutanat.

Pe timpul păşunatului deparazitarea internă la oile şi caprele adulte se face la nevoie, dictată de rezultatele examenului coproparazitologic, cu recomandarea ca intervalul dintre deparazitări succesive să nu depăşească 3 luni. În cazul apariţiei fasciolozei (gălbează) se recomandă administrarea produsului FASCIOCID - 1ml/10 kg greutate vie, (triclabendazol, singurul produs care are efect trematodocid asupra tuturor stadiilor de dezvoltare a fasciolelor: ouă, forma tânără, forma adultă). În cazul infestaţiilor masive se recomandă repetarea după 48 de ore.

Deparazitarea externă la oi (tratamentul pentru râie) se poate face prin îmbăiere, aplicaţii de soluţii Pour-on sau injectabil). Tratamentul se face între 15 mai şi 15 iunie. În cazul îmbăierilor se fac obligatoriu două îmbăieri la interval de 7 zile cu ROMPARASECT FORTE. Dacă se face injectabil, tratamentul se poate face cu IVERMECTINE - (ROMIVERMECTINĂ :1ml/50 kg greutate vie, subcutanat, cu repetare la 7 zile).
Tratamente efectuate la miei şi iezi

După fătare, în primele două săptămâni se admi­nistrează preventiv VITAMINA E şi SELENIU (ROMSELEVIT injectabil - 2ml/10 kg greutate vie, subcutanat sau alte produse buvabile).

Deparazitarea internă se face pentru moniezioză (panglică) cu albendazol (ROMBENDAZOL‑10%, ROMBENDAZOL PLUS) sau fenbendazol (ROMFENBENDAZOL) la vârsta de 6-8 săptămâni, minim două administrări, la interval de 4 săptămâni. La nevoie deparazitările menţionate mai sus pot fi urmate de vitaminoterapie cu VITAMINA AD3E injectabil (2-5ml/miel sau buvabil 2-3ml /miel) sau COMPLEX POLIVITAMINIC BUVABIL (1ml/10 kg greutate vie/zi, 3-5 zile periodic). [modifică]

factori nocivi periculosi pentru capre-UMEZEALA si CURENTUL.Este necesar un termometru in fiecare adapost ,cand temperature scade sub 7 grade C,interveniti cu un ventilator de aer cald mai ales in perioada fatarilor,ganditiva ca iezii vin din mediu umed de 38 grade C,uzi in 5 grade-va dati seama ce soc primesc?eu dupa ce ii linge capra un pic ii sterg cu un prosop curat apoi cu o aeroterma mica de baie [sant in comert la 20-35 lei] ii usuc bine si ii dau la supt,nu am avut problem cu iezii din acest punct de vedere-frigu[[marcos]]

Bolile infecţioase de natură virală

Ectima contagioasă este o boală infectocontagioasă de natură virală (virus din familia Poxviridae) ce afectează tineretul caprin, producând pierderi, prin nerealizarea sporului în greutate, prin mortalitate. Boala are caracter sezonier, fiind mai frecvent semnalată la sfârşitul verii (lunile iulie-august). Clinic, se poate observa erupţia, pe tegumentul buzelor, a unor vezicule care se sparg rapid, lăsând în loc cruste maronii-negricioase, care se rup uşor şi care sângerează, erupţii pe tegumentul mamelonar, care prin suprainfecţii produc mamite, şi la extremităţile membrelor (pot apărea pododermatite). Tratamentul în erupţiile peribucale, mamare şi podale constă în aplicaţii locale de soluţii antiseptice (albastrul de metil 1%), unguente cu antibiotice pentru a preveni complicaţiile bacteriene. Există şi un vaccin (viu liofilizat) care poate fi folosit pentru prevenirea apariţiei bolii la iezii sănătoşi.

Artrita encefalita caprină este o boală virală produsă de un lentivirus din familia Retroviridae, cu o evoluţie cronică şi ireversibilă. Afecţiunea se transmite prin colostru, lapte, aerosoli şi sânge. Morbiditatea este crescută, putând ajunge până la 85%, în timp ce mortalitatea este redusă la 2-5% din efectivul afectat. Manifestarea bolii constă în inflamaţii articulare, durere, rigiditate, postură anormală, pierdere în greutate, pareze, paralizii, mai ales la tineret. În general, în România se aplică măsuri de profilaxie nespecifică, ce vizează dezinfecţia aparatelor de muls şi igiena mulsului, în timp ce în ţările cu incidenţă crescută a acestei boli se practică imunoprofilaxia specifică. Boala limbii albastre (Blue-tongue) sau febra catarală malignă este o maladie virală necontagioasă, produsă de virusul Bluetongue din genul Orbivirus, transmisă de insectele din genul Culicoides. Semnele bolii constă în hipersalivaţie, edem bucal şi cianoza limbii, de unde şi aspectul de „limbă albastră”, respiraţie stertoroasă. Nu există un tratament eficient care să combată această boală, singurele măsuri fiind carantina şi vaccinarea de necesitate cu tulpini virale specifice. Măsurile nespecifice de prevenire se bazează pe controlul vectorilor (ţânţarii), care au un rol foarte important în transmiterea acestei boli.

Febra aftoasă este cea mai contagioasă maladie virală întâlnită în general la rumegătoare. Este produsă de un virus din familia Picornaviridae, care acţionează prin ARN-ul viral asupra codului genetic celular. Se transmite prin contactul cu secreţiile şi excreţiile animalelor bolnave sau purtătoare ale acestui virus. Simptomatologia bolii este reprezentată de stare febrilă, inapetenţă, ptialism, inflamaţia mucoasei bucale, cu apariţia de vezicule şi ulterior a unor ulceraţii caracteristice. Aceste leziuni pot fi prezente şi la nivelul ugerului şi în regiunea copitei. În funcţie de forma evolutivă a bolii (supraacut, acut, subacut), precum şi de categoria de vârstă afectată de starea de întreţinere, mortalitatea poate varia de la 5 la 85-90%. În România, această boală este carantinabilă de gradul I, din cauza caracterului foarte crescut de răspândire a bolii şi a pierderilor consecutive, iar măsurile care se pot lua în caz de apariţie a bolii vizează eliminarea întregului efectiv afectat (culling).

Bolile parazitare interne

Coccidioza iezilor este o protozooză, provocată de sporozoare din genul Eimeria. Afectează iezii de 1-4 luni, la care apare diareea hemoragică, lipsa poftei de mâncare, adinamie, deshidratare. Evoluţia este spre hipotrepsie şi anemie. Curativ, tratamentul se bazează pe sulfonamide (Sulfaquinoxalina), iar chimioprofilactic, cu anticoccidiostatice.

Toxoplasmoza este o zoonoză cu o mare putere de răspândire, produsă de protozorul numit Toxoplasma gondii. Semnele clinice sunt şterse, caprele comportându-se normal înainte de avort. Fetuşii sunt mumificaţi. După o invazie iniţială în intestinul subţire, organismul T. gondii ajunge în muşchi, în creier şi în ficat, prin sânge, unde parazitul rămâne închistat câteva luni sau pentru toată viaţa animalului. Un mare rol în transmitere îl au pisicile, care se infestează de la păsări sau de la rozătoare şi ulterior elimină oocite prin fecale, contaminând hrana sau apa consumată de capre. Administrarea profilactică a preparatelor gen Toxovax înainte de montă limitează avorturile şi reduce pierderea mieilor datorată toxoplasmozei. Vaccinarea se realizează la 3 săptămâni de la inseminarea artificială sau ovulaţie şi în unele cazuri la femelele gestante.

Helmintozele sunt boli produse de trematode (Fascioloza sau gălbeaza mare, Dicrocelioza, Paramfistomonoza), cestode (Moniezioza, Cenuroza sau capiala, echinococcoza) şi nematode (strongilatoze gastrointestinale, dictiocauloza). Toate aceste parazitoze apar în general în vară-toamnă şi au în comun consecinţe precum anemia, adinamia, slăbire. Fiecare dintre paraziţii enumeraţi au localizări în diverse ţesuturi şi organe, tabloul clinic fiind polimorf.

Cea mai mare incidenţă o au:
- Fascioloza (Fasciola hepatică) apare după consum de furaje mucegăite, după păşunatul pe terenuri umede cu biotopi de gasteropode şi evolează adesea cronic, cu sindrom de miastenie, slăbire, edeme. Certitudinea acestei parazitoze se face prin examen ovohelmintoscopic al fecalelor, iar pentru tratament se utilizează Douvistome.
- Dicrocelioza (Dicrocelium lanceolatum) se manifestă prin slăbire, scăderea producţiei de lapte, leziuni interne hepatice, iar confirmarea diagnosticului se face prin examen helmintoscopic al fecalelor. Profilactic, se fac dehelmintizări periodice, mai ales primăvara, înainte de ieşirea la păşune, şi toamna, înainte de intrarea în stabulaţie, cu produse specifice. Curativ, se utilizează derivaţii benzimidazolici (Albendazol).
- Moniezioza (Moniezia expansa) sau panglica iezilor afectează mai ales tineretul până la 1 an şi provoacă tulburări intestinale şi nervoase. Are o evoluţie lungă, ceea ce duce la cahexia animalului. Profilaxia constă în dehelmintizarea caprelor adulte, purtătoare de tenii, atât primăvara, cât şi toamna.
- Gastroenterita vierminoasă sau trichostrongiloidoza caprelor este o parazitoză produsă de Haemonchus contortus, Ostertagia circumcincta, Trichostrongylus axei, T. Colubriformis, Nematodirus spathiger. Tulburările digestive cu diaree urât mirositoare sunt semne ale parazitozei, însă examenul coproscopic confirmă diagnosticul. Terapia constă în medicaţie antidiareică şi antihelmintică cu spectru larg (ivermectine).
- Strongiloza pulmonară produsă de viermi rotunzi denumiţi Dyctiocaulus apare mai ales în anii ploioşi. Semnele clinice sunt evidente la tineret, şi anume: diaree urât mirositoare, sete exagerată, urmată de tuse chintoasă seacă şi respiraţie accelerată. Tratamentul se bazează pe derivaţii benzimidazolici la tot efectivul de capre.

Boli parazitare externe

Parazitozele externe sunt reprezentate de scabie, miază, malofagoză, ectoparazitismul cu pulicide. Scabia sau râia poate fi sarcoptică (Sarcoptes scabiei) sau râia capului, râia psoroptică sau râia corpului (Psoroptes communis) şi râia corioptică sau râia picioarelor (Chorioptes ovis). Semnele comune sunt pruritul, depilaţiile zonale, papule şi vezile locale şi cruste. Pentru prevenire şi terapie se fac îmbăieri cu soluţii antiscabioase de genul Diazinolului.

Miaza cutanată apare mai ales vara şi toamna şi se manifestă prin eroziuni şi plăgi cutanate produse de formele larvare ale unor diptere din familia Tachinidae. Are evoluţie enzootică, mai ales la tineret după codotomie şi afectează mai ales rasele ameliorate. Pielea prezintă plăgi, cu secreţii abundente în care se pot observa larvele mobile. Tratamentul constă în aspersarea plagilor cu Diazinon 0,2- 0,5% spray-uri cu antibiotice timp de 3-4 zile. În miazele prepuţiale şi vulvo-vaginale se fac spălături locale cu soluţii de Neguvon, apoi unguent sulfamidat. Profilactic, se recomandă igienizarea spaţiilor şi a saivanelor.

Ectoparazitoza dată de purici se combate prin aspersiuni în adăposturi cu soluţii gen Lindavet, Clorofos, şi bineînţeles deparazitarea animalelor.

Boli de nutriţie şi metabolism

Alcaloza ruminală este determinată de furajele bogate în proteine din raţia caprelor, care conduc la creşterea pH-ului ruminal şi hipermotricitate intestinală, diaree, tetanii. Terapia constă în reechilibrarea raţiilor şi scoaterea furajelor bogate în proteine, acidifierea ruminală cu soluţie de acid acetic, acid propionic, metionină.

Acidoza ruminală este o indigestie acută a prestomacelor, care apare după administrarea unei raţii hiperglucidice. Simptomatologia este de natură nervoasă (bruxism, tremurături), deshidratare, scăderea producţiei de lapte, cetoză. Spre deosebire de alcaloză, acidoza este o urgenţă medicală, moartea survenind în 24 de ore de la debutul bolii în stadiul acut. Tratamentul constă în administrarea orală de substanţe antiacide (bicarbonat de sodiu) şi antibiotice.

Toxiemia de gestaţie, denumită şi acetonemia caprelor, are o pluralitate de manifestări anatomo-clinice ca urmare a complexităţii factorilor etiologici care induc această afecţiune. Apare mai ales la caprele peste 4 ani şi la rase ameliorate, la gestaţiile duble sau triple. De asemenea, boala nu apare la păşune, ci este mai ales o afecţiune a stabulaţiei şi apare în cea de-a doua parte a perioadei gestaţionale. Se manifestă prin paralizii sau pareze, eclamsia antepartum, imobilitate, bruxism, opistotonus (capul pe spate). Tratamentul este dietetic, cu administrarea de fierturi de sfeclă, morcovi, melasă etc., şi injectabil, cu seruri glucozate hipertonice şi vitamina E şi A.

Ataxia enzootică a iezilor reprezintă o afecţiune cauzată de hipocuproză şi lipsa de fier, mangan, iod. Iezii sunt slabi, mici, cu semne nervoase şi hidrocefalie. Cu cât tratamentele sunt aplicate mai precoce, cu atât recuperarea poate fi posibilă.

Avorturile secundare unor afecţiuni cu etiologie diversă: alimentaţie dezechilibrată energetic şi proteic; tratamente cu albendazol, cu lavamisol, cu steroizi, cu prostaglandine etc.; parazitism; stres indus de îngheţ, de câini, de supraaglomerare etc.; deficienţe în asigurarea unor minerale, precum iodul, manganul şi cuprul (sursele de apă şi de hrană pot conţine în exces sulf, fier, zinc sau molibden, acestea reducând disponibilitatea absorbţiei cuprului). Alţi factori de natură noninfecţioasă sunt generaţi de neasigurarea bulgărilor de sare pentru lins, de hrănirea cu plante care au acumulat substanţe toxice (nitraţi şi nitriţi) şi de suprafertilizarea în perioada vegetativă (fân de trifoi sau paie de ovăz, sorg, floarea-soarelui etc.).

Sfatul medicului

Principalele acţiuni sanitar-veterinare de profilaxie specifică la capre în România:
•Vaccinarea anticărbunoasă (contra antraxului) se efectuează primăvara, înainte de ieşirea la păşunat, o singură dată pe an sau cu rapel la 6 luni.
•Vaccinarea antiagalactică la caprele gestante în ultimele 3 luni de gestaţie (nu în ultima lună), iar în cazul evoluţiei bolii în teritoriu se vaccinează şi tineretul, şi masculii.
•Tratamente profilactice coccidiostatice la iezii tineri de 1-4 luni, cu administrarea în furaj a unor preparate pe bază de sulfonamide (Sulfacoccidin).
•Dehelmintizarea pentru combaterea parazitozelor se face de două ori pe an, înainte de scoaterea la păşune şi înainte de intrarea în stabulaţie. Se recomandă soluţii gen Rombendazol 2,5% sau cu ivermectine.
•Îmbăierea antiscabioasă se efectuează de două ori pe an, primăvara şi toamna, şi are efect şi asupra miazelor şi insectelor diverse. Se foloseste Romparasect, Scabizol.
CAPRIROM-dr IRINA TOPOLEANU








Comments